0-4 ani
Copiilor trebuie să li se vorbească despre:
Copii trebuie să-și formeze următoarele aptitudini:
4-6 ani
Copiilor trebuie să li se vorbească despre:
În anul 2010 Centrul Federal pentru Educație Sănătoasă din Germania (BZgA) a elaborat pentru Organizația Mondială a Sănătății un document prin care țărilor europene le sunt recomandate standarde de implementare a educației sexuale în sistemele de învățământ naționale. Standardele au fost concepute ca urmare a unui program inițiat în anul 2008 de către Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, prin care se dorește implementarea unui sistem unic de realizare a educației sexuale în statele europene, adică o „abordare holistică a educației sexuale”. OMS a lansat acest program deoarece a constatat că între statele Europei Occidentale și cele din Răsărit există diferențe majore în ceea ce privește educația sexuală, iar la nivel european nu există standarde valabile pentru toate statele. Prezentele standarde, conform autorilor, pot fi folosite de factorii de decizie politică, organizații non-guvernamentale sau alte organisme de advocacy (lobby) pentru introducerea sau dezvoltarea educației sexuale în țările în care activează, în special în cele din Europa.
Demersul a fost motivat de creșterea ratei de îmbolnăvire cu HIV/SIDA, precum și alte boli cu transmitere sexuală, sarcini nedorite în rândul tinerilor, violență sexuală, etc, precum și de abordarea tradițională prin care se face educația sexuală, abordare care, potrivit experților care au realizat aceste standarde, „se concentrează pe riscurile potențiale ale sexualității, cum ar fi sarcinile nedorite și bolile cu transmitere sexuală”, aceasta fiind ineficientă.
În accepțiunea celor care au realizat aceste standarde abordarea tradițională a educației sexuale se concentrează pe problemele sexualității, fiind predominant o abordare negativistă, orientată spre probleme. Aceștia susțin că de cele mai multe ori problemele și riscurile sexualității nu fac parte dintre curiozitățile, interesele, nevoile și experiențele tinerilor, și din acest motiv educația sexuală tradițională nu are impactul pe care ar trebui să îl aibă, ceea ce în opinia lor conduce la concluzia că educația sexuală trebuie să fie abordată într-un mod pozitiv, relevant, acceptabil și atractiv pentru tineri, pentru că așa este mai eficient și mai realist.
– Educația sexuală este necesară ca răspuns al societății față de schimbările sociale; realizatorii sustin că apariția, în anii ’70, a adolescenței a impus introducerea educației sexuale în școli;
– Deși în momentul realizării studiului vârsta de la care se făcea educație sexuală în Europa era cea mai mică în Portugalia (5 ani), și cea mai mare în Spania, Italia și Cipru (14 ani), experții au evidențiat faptul că educația sexuală începe de la naștere, recomandând astfel ca educația sexuală să se facă din pruncie;
– În Europa Centrală și de Est dezvoltarea educației sexuale a fost încetinită datorită fundamentalismului (politic, cultural, religios);
– Autorii recomandă ca educația sexuală să fie obligatorie;
– De asemenea aceștia recomandă ca părinților să nu li se dea dreptul să poată opta dacă își lasă copiii să frecventeze cursul de educație sexuală, motivând că acesta a fost până acum trendul în Europa;
– Documentul desființează abstinența citând un studiu realizat în Statele Unite ale Americii conform programele de tipul „doar abstinență” nu au niciun efect pozitiv asupra comportamentului sexual sau al riscului de sarcină la adolescente, în timp ce programele care promovează contracepția și practicile de „sex sigur” au un efect pozitiv.
– Autorii motivează introducerea și obligativitatea educației sexuale prin dreptul la informare și educație al tinerilor, precum și drepturile sexuale, invocând în acest sens diverse tratate internaționale și documente/studii elaborate de ONG-uri internaționale.
Standardele introduc termeni care la momentul realizării erau în curs de definire la Organizația Mondială a Sănătății, astfel:
„Sexualitatea umană este o latură naturală a dezvoltării umane în fiecare etapă de viață, care include componente fizice, psihologice și sociale.”
„O definiție mai cuprinzătoare sugerată de OMS este următoarea: Sexualitatea este un aspect central al ființei umane de-a lungul vieții și însoțește sexul, identitățile de gen și rolurile, orientarea sexuală, erotismul, plăcerea, intimitatea și reproducerea. Sexualitatea este experimentată și exprimată prin gânduri, fantezii, dorințe, credințe, atitudini, valori, comportamente, practici, roluri și relații. În timp ce sexualitatea poate include toate aceste dimensiuni, nu toate acestea sunt întotdeauna experimentate și exprimate. Sexualitatea este influențată de interacțiunea factorilor biologici, psihologici, sociali, economici, politici, etnici, legali, istorici, religioși și spirituali.”
„Evoluția” „sănătății sexuale”
OMS – 1972 – „Sănătatea sexuală reprezintă punerea în comun a tuturor aspectelor somatice, emoționale, intelectuale și sociale ale ființei sexuale în moduri care îmbogățesc pozitiv și care îmbunătățesc personalitatea, comunicarea și dragostea.”
OMS – 2002 – „Sănătatea sexuală este o stare de bunăstare fizică, emotională, mentală și socială în ceea ce privește sexualitatea; nu este numai abosența bolii, disfuncției sau infirmității. Sănătatea sexuală necesită o abordare pozitivă și respectuasă a sexualității și a relațiilor sexuale, și totodată posibilitatea de a avea experiențe sexuale plăcute și sigure, libere de orice constrângere, discriminare sau violență. Pentru ca sănătatea sexuală să fie obținută și menținută, drepturile sexuale ale tuturor persoanelor trebuie respectate, protejate și îndeplinite.”
„Drepturile sexuale includ drepturile omului deja recunoscute prin legile naționale, internaționale și alte tratate cu privire la drepturile omului. Acestea includ drepturile tuturor persoanelor, libere de orice constrângere, discriminare și violență, la:
– Cel mai înalt standard al sănătății sexuale ce poate fi atins, inclusiv accesul la serviciile de sănătate sexuală și de reproducere;
– Căutarea, primirea și răspândirea informațiilor legate de sexualitate;
– Educație sexuală;
– Respect pentru integritatea corporală;
– Alegerea partenerului;
– Alegerea ce ține de a fi sau nu activ sexual;
– Relații sexuale consmițite;
– Mariaj consimțit;
– A decide dacă și când să aibă copii;
– Atingerea unei vieți sexuale satisfăcătoare, sigure și plăcute.
Exercitarea responsabilă a drepturilor omului necesită ca toți indivizii să respecte drepturile celorlalți.”
Definiția educației sexuale dată de autorii standardelor
„Educația Sexuală reprezintă procesul de învățare despre aspectele cognitive, emoționale, sociale, interactive și fizice ale sexualității.
Educația sexuală începe în copilărie și evoluează de-a lungul adolescenței și vieții de adult. Pentru copii și tineri are rolul de a sprijini si proteja dezvoltarea sexuală.
Furnizează copiilor și tinerilor informații, aptitudini și valori pozitive pentru a înțelege și a se bucura de propria sexualitate, permițându-le să aibă relații sigure și împlinitoare și să fie responsabili de propia lor sănătate sexuală și bunăstare și de a celorlalți.
Îi determină să ia decizii care îmbunătățesc calitatea vieții lor și contribuie la construirea unei societăți frumoase și drepte.
Toți copiii și tineri au dreptul de a avea acces la educație sexuală potrivită vârstei lor.”
– Autorii consideră că educația sexuală informală realizată de familie și de membrii acesteia nu este adecvată pentru societatea modernă;
Principiile educației sexuale:
1) Educația sexuală este potrivită vârstei în concordanță cu nivelul de dezvoltare și de înțelegere al tânărului, responsabilă din punct de vedere cultural și social. Corespunde cu realitatea vieții tinerilor.
2) Educația sexuală este bazată pe o abordare a drepturilor omului (sexuale și de reproducere).
3) Educația sexuală este bazată pe un concept holistic al bunăstării, care include sănătatea.
4) Educația sexuală se bazează cu fermitate pe egalitatea de gen, autodeterminare și acceptare a diversității.
5) Educația sexuală începe la naștere.
6) Educația sexuală trebuie înțeleasă ca o contribuție la construirea unei societăți pașnice prin responsabilizarea indivizilor și a comunităților.
7) Educația sexuală se bazează pe informație științifică precisă.
Obiectivele educației sexuale
Educația sexuală își propune să:
1) Contribuie la un climat social care este tolerant, deschis și respectuos față de sexualitate, diverse stiluri de viață, atitudini și valori;
2) Respecte diversitatea sexuală și diferențele de gen și să conștientizeze identitatea sexuală și rolurile genurilor;
3) Permită indivizilor să facă alegeri în cunoștință de cauză, bazate pe înțelegere, și să acționeze responsabil față de sine și de partener;
4) Conștientizeze și să furnizeze cunoștințe despre corpul uman, dezvoltarea și funcțiile acestuia, în mod special cu privire la sexualitate;
5) Faciliteze dezvoltarea ca ființe sexuale a indivizilor, însemnând ca aceștia să poată exprima sentimentele și nevoile, să experimenteze sexualitatea într-o manieră cât mai plăcută și să dezvolte propriul gen și identitate sexuală;
6) Furnizeze informație corespunzătoare despre aspectele fizice, cognitive, sociale, emoționale și culturale despre sexualitate, contracepție, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, HIV și îngrădirea sexuală;
7) Formeze aptitudinile necesare pentru abordarea aspectelor ce țin de sexualitate și de relații;
8) Furnizeze informații despre modalitățile de acces la consiliere și servicii medicale, în special în cazul problemelor ce țin de subiecte legate de sexualitate;
9) Formeze spriritul critic necesar reflectării asupra sexualității, valorilor și normelor diverse privind drepturile omului;
10) Faciliteze construirea unor relații (sexuale) în care să existe înțelegere reciprocă și respect pentru nevoile și limitele celuilalt pentru a avea o relație de egalitate; aceasta contribuie la prevenirea abuzurilor sexuale și a violenței;
11) Faciliteze comunicarea despre sexualitate, emoții și relații și să furmizeze limbajul necesar pentru aceasta.
Documentul conține un tabel, împarțit pe grupe de vârstă, care menționează informațiile care ar trebui prezentate copiilor, capacitățile pe care ar trebui să le dezvolte și atitudinile pe care ar trebui să le dobândească. O parte dintre ele sunt prezentate mai jos:
0-4 ani
Copiilor trebuie să li se vorbească despre:
– Sarcină, naștere și copii; informații esențiale despre reproducere (de unde vin copiii); modalități diferite de a face parte dintr-o familie (ex. adopție); anumiți oameni au copii, iar alții nu.
– Plăcerea de a-și mângâia propriul corp, masturbare timpurie; descoperirea propriilor organe genitale;
– Diferite tipuri de relatii, diferite relații de familie;
– Dreptul de a explora identitățile de gen;
– Influența vârstei asupra sexualității și comportamentul corespunzător vârstei.
Copii trebuie să-și formeze următoarele aptitudini:
– Trebuie să se încreadă în propriile instincte.
Copiii trebuie să dezvolte următoarele atitudini:
– Acceptarea faptului că există mai multe posibilități de a deveni copilul unei familii;
– Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de diverse stiluri de viață;
– Conștientizarea faptului că relațiile pot fi diverse;
– „Corpul meu îmi aparține”;
– Sentimentul că pot lua propriile decizii.
4-6 ani
Copiilor trebuie să li se vorbească despre:
– Diferite corpuri și diferite sexe;
– Mituri legate de reproducere;
– Viața: sarcină, naștere, copii, moarte;
– Informații esențiale despre reproducere;
– Plăcerea de a-și mângâia propriul corp, masturbare timpurie; descoperirea propriilor organe genitale;
– Întelegerea și exprimarea sexualității;
– Limbaj sexual corespunzător;
– Sentimente sexuale ca parte a sentimentelor umane;
– Prietenia și dragostea față de oamenii de același sex;
– Diferențele dintre prietenie și dragoste;
– Relațiile între oameni de același sex;
– Diferite tipuri de familie;
– Diferite concepte de familie;
– Diferențe culturale, de gen, de vârstă;
– Valorile și normele diferă în funcție de țară și cultură;
– Toate sentimentele sunt bune, nu și toate acțiunile rezultate în urma sentimentelor
Copii trebuie să-și formeze următoarele aptitudini:
– Să vorbească pe subiecte sexuale (aptitudini de comunicare);
– Consolidarea identității de gen;
– Să folosească limbajul sexual într-o manieră pașnică;
– Să facă față dezamăgirilor
Copiii trebuie să dezvolte următoarele atitudini:
– O identitate de gen pozitivă;
– Respect pentru diferențe – unii oameni au copii, alții nu;
– Acceptarea diversității;
– Respectarea diferențelor dintre stilurile de viață;
– „Corpul meu îmi aparține mie”
– Conștientizarea propriilor drepturi
– Atitudine deschisă, imparțială
– Acceptarea drepturilor egale
– Respectul diferitelor norme legate de sexualitate
6-9 ani
Copiilor trebuie să li se vorbească despre:
– Schimbările corpului, menstruație, ejaculare, dezvoltare individuală în timp
– Diferențe biologice între bărbat și femeie (interne și externe)
– Alegeri legate de posibilitatea de a fi părinte și sarcină, infertilitate, adopție
– Ideea de bază a contracepției (este posibil să planifici și să decizi pentru familia ta)
– Diferite metode de contracepție
– Ideea de bază a ciclului de fertilitate
– Sexul în mass-media (inclusiv internet)
– Plăcerea de a-și mângâia propriul corp (masturbare/autostimulare)
– Relații sexuale
– Diferențele dintre prietenie, dragoste și dorință
– Prietenie și dragoste față de oamenii de același sex
– Diferite relatii in relatia de dragoste, prietenie, etc
– Diferite relatii de familie
– Casatorie, divorț, viața împreună
– Influența pozitivă a sexualității asupra sănătății și a bunăstării
– Boli legate de sexualitate
– Violența sexuală și agresiune
– Dreptul la liberă exprimare
– Drepturile sexuale ale copilului (informare, educație sexuală)
Copii trebuie să-și formeze următoarele aptitudini:
– Înțelegerea faptului că oamenii pot influența propria lor fertilitate
– Abordarea sexului din mass-media
– A fi capabil să facă compromisuri, să arate toleranță și empatie
– Să își identifice drepturile
Copiii trebuie să dezvolte următoarele atitudini:
– Acceptarea lipsei de securitate provenită din conștientizarea propriului corp
– Acceptarea diversității – anumiți oameni aleg să aibă copii, alții nu
– Ințelegerea „sexului acceptabil” (consimțământ, voluntar, mutual, egal, potrivit vârstei, respect de sine)
– Acceptarea consimțământului, responsabilității și onestității ca bază pentru relații
– Acceptarea diversității;
– Respectul pentru diferite stiluri de viață, valori și norme
9-12 ani
Copiilor trebuie să li se vorbească despre:
– Igiena corpului (menstruație și ejaculare)
– Reproducere si planing familial
– Diferite tipuri de contracepție utilizată: mituri despre contracepție;
– Simptomele sarcinii, riscurile și consecințele sexului neprotejat (sarcini nedorite)
– Prima experiență sexuală
– Orientarea de gen
– Comportamentul sexual al tinerilor (variabilitatea comportamentului sexual)
– Plăcere, masturbare, orgasm
– Diferențe între identitatea de gen și sexul biologic
– Prietenie și dragoste între persoane de același sex
– Simptome, riscuri și consecințe ale experiențelor sexuale neprotejate, neplacute și nedorite (boli cu transmitere sexuală, HIV, sarcini nedorite, consecințe psihologice)
– Drepturile sexuale
– Legile și regulamentele naționale (vârsta consimțământului)
– Influența anturajului, a media, pornografiei, culturii, religiei, legilor și factorilor socioeconomici asopra deciziilor sexuale, relațiilor și comportamentului
Copii trebuie să-și formeze următoarele aptitudini:
– Înțelegerea relației dintre menstruație/ejaculare și fertilitate
– Folosirea eficientă în viitor a prezervativelor și contraceptivelor
– Comunicarea și înțelegerea diferitelor sentimente sexuale, vorbirea despre sexualitate într-o manieră corespunzătoare
– Luarea unei decizii consimțite pentru a avea sau nu o relație sexuală
– Refuzarea sexului nedorit
– Diferențe între sexualitatea din mediul real și cel din media
– Utilizarea mijloacelor media moderne (telefoane, internet) si conștientizarea riscurilor și beneficiilor asociate cu acestea
– Asumarea responsabilității pentru sine și pentru ceilalți în relațiile sexuale sigure și plăcute
– Exprimarea limitelor și dorințelor și evitarea experiențelor sexuale neprotejate sau nedorite
– Dobândirea competențelor ce țin de media (telefoane, Internet, abordarea pornografiei)
Copiii trebuie să dezvolte următoarele atitudini:
– Înțelegerea și acceptarea schimbărilor diferențelor dintre corpuri (mărimea și forma penisului, sânii și vulva pot varia semnificativ, standardele de frumusețe se modifică în timp și diferă de la o cultură la alta)
– Contracepția este o responsabilitate a ambelor sexe
– Acceptarea, respectul și înțelegerea diversității legate de sexualitate și orientarea sexuală (sexul ar trebui să fie consimțit, voluntar, egal, potrivit vârstei, etc)
– Înțelegerea sexualității ca proces de învățare
– Acceptarea diferitelor exprimări ale sexualității
– Înțelegerea emoțiilor și a valorilor ( a nu te simți rușinat sau vinovat pentru sentimentele sexuale sau dorințe)
– Acceptarea drepturilor sexuale pentru sine și pentru ceilalți
– Respectarea diferitelor stiluri de viață, valori și norme
– Acceptarea diferitelor opinii, vederi și comportamente legate de sexualitate
12-15ani
Copiilor trebuie să li se vorbească despre:
– cunoștințe despre corp, modificarea corpului (mutilarea organelor genitale la femei, circumcizie, anorexie, bulimie, piercing, tatuaje)
– Impactul asupra tinerelor mame/tinerilor tati (creșterea copiilor, planning familial, palnificarea carierei, contracepție, luarea deciziilor în cazul unei sarcini nedorite)
– Informații despre servicii contraceptive
– Contracepție ineficientă și cauzele ei (consumul de alcool, efecte secundare, inegalitate de gen);
– Sarcină (și în relațiile dintre persoane de același sex) și infertilitate
– Fapte și mituri despre contracepție
– Identitate de gen și orientarea sexuală, inclusiv „coming out” / homosexualitate (”demascare”)
– Cum să te bucuri de sexualitate într-o manieră plăcută
– Prima experiență sexuală
– Plăcere, masturbare, orgasm
– Influența vârstei, genului, religiei și culturii
– Diferite stiluri de comunicare (verbală și non-verbală) și cum să le îmbunătățești
– Structuri familiale și schimbări (părinte singur)
– Comportament (sexual) riscant și consecințele sale (alcool, droguri, anturaj, bullying, prostituție, media)
– Simptomele, transmiterea și prevenirea bolilor cu trasnmitere sexuală, inclusiv HIV
– Sisteme de sănătate și servicii
– Drepturi sexuale
– Legi și regulamente naționale
– Influența anturajului, a media, pornografiei, culturii, religiei, legilor și factorilor socioeconomici asopra deciziilor sexuale, relațiilor și comportamentului
Copii trebuie să-și formeze următoarele aptitudini:
– Recunoașterea semnelor și simptomelor sarcinii
– Obținerea contracepției din locurile potrivite, vizite la specialiști
– Luearea unor decizii în cunoștință de cauză înainte de a avea o experiență sexuală sau nu
– Comunicarea despre contracepție
– Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare intimă și negociere
– Folosirea sexualității într-o manieră respectuasă
– Identificarea nedreptății, discriminării, inegalității
– Luarea unor decizii responsabile și bine informate (în legătură cu comportamentul sexual)
– Dezvoltarea abilităților de negociere și comunicare pentru a avea un sex sigur și satisfăcător
– Refuzul sau stoparea contactului sexual neplăcut sau neprotejat
– Obținerea și utilizarea eficientă a prezervativelor și contraceptivelor
– Recunoașterea situațiilor riscante și confruntarea cu acestea
– Recunoașterea simptomelor bolilor cu transmitere sexuală
– Cunoașterea drepturilor sexuale pentru ei și pentru ceilalți
– Abordarea conflictelor datorate normelor și valorilor personale în familie și societate
Copiii trebuie să dezvolte următoarele atitudini:
– Atitudini personale (norme și valori) față de mamele tinere și tații tineri, contracepție, avort și adopții
– Atitudine pozitivă față de responsabilitatea reciprocă în ceea ce privește contracepția
– Acceptarea faptului că oamenii se simt diferiți, datorită genului, culturii, religiei și raportării lor la acestea
– Dezvoltarea unui simț al responsabilității pentru prevenire sarcinilor nedorite
– Dezvoltarea unui simț al responsabilității privind abuzul sexual
– Acceptarea drepturilor sexuale pentru sine și pentru ceilalți
– Să aibă o atitudine personală despre sexualitate (să fie flexibili) într-o societate în schimbare sau într-un grup
De la 15 ani în sus
Copiilor trebuie să li se vorbească despre:
– Schimbări psihologice în perioada pubertății;
– cunoștințe despre corp, modificarea corpului (mutilarea organelor genitale la femei, circumcizie, anorexie, bulimie, piercing, tatuaje)
– Modificări ale fertilității datorate vârstei (mamă surogat, reproducere asistată medical)
– Sarcină (și în relațiile dintr persoane de același sex) și infertilitate, avort, contracepție, contracepție de urgență
– Contracepție ineficientă și cauzele ei (consumul de alcool, efecte secundare, inegalitate de gen);
– Informații despre serviciile contraceptive
– Planificare familială și planificarea carierei/ viitor personal
– Consecințele sarcinilor în adolescență (pentru băieți și fete)
– Design-ul de bebeluși, genetică
– Sexul mai mult decât actul în sine
– Sexul la diferite vârste, diferențe de gen
– Sexualitate și dizabilitate, influența bolilor asupra sexualității (diabet, cancer, etc)
– Sexul pe bani (prostituție, sexul pentru mici daruri, mese în oraș, sume mici de bani), pornografie, dependență sexuală;
– Diferite comportamente sexuale
– Stucturi familiale și schimbări – căsătorie forțată, homosexualitate/bisexualitate/asexualitate, părinte singur
– Violență sexuală, avort nesigur, mortalitate maternală, aberații sexuale
– Drepturi sexuale;
– Dreptul la avort
– Organizații promotoare a drepturilor omului și CEDO
Copii trebuie să-și formeze următoarele aptitudini:
– Identificarea diferențelor dintre imaginea promovată de media și viața reală
– Luarea unor decizii informate despre contracepție și sarcinile nedorite
– „come out” față de ceilalți – admiterea sentimentelor homosexuale sau bisexuale
– Descoperirea a ce înseamnă să fi mamă sau tată
– Lupta împotriva hărțuirii sexuale, tehnici de autoapărare
– Fii îndreptățit să îți ceri drepturile sexuale
– Recunoaște violarea drepturilor și vorbește împotriva discriminării și a violenței de gen
– Definirea valorilor și credințelor personale;
Copiii trebuie să dezvolte următoarele atitudini:
– Însușirea unei viziuni critice asupra normelor culturale legate de corpul uman
– Acceptarea și aprecierea diferitelor forme de corpuri
– Dezvoltarea voinței de a lua în calcul diferențele privind infertilitatea, reproducerea și avortului
– Dezvoltarea unei gândiri critice privind normele culturale/religioase legate de sarcină, parinți, etc
– Încurajarea importanței unui rol pozitiv pe care îl are bărbatul în timpul sarcinii și la naștere; influența pozitivă a taților;
– Atitudine pozitivă privind responsabilitatea reciprocă implicată de contracepție
– Atitudine pozitivă față de sexualitate și plăcere
– Acceptarea diferitelor orientări sexuale și identități
– Acceptarea faptului că sexualitatea este prezentă în diferite forme la toate grupurile da vârstă
– Schimbarea unor posibile sentimente negative, dezgust și ură față de homosexualitate în acceptarea și celebrarea diferențelor sexuale
– Sensul justiției sociale